Cuprins:

1. Suită de jocuri populare din Sălaj
2. Codrule cu frunza lungă
3. Joc din fluier
4. Suită de cântece populare din Transilvania (grup de feciori)
5. Suită de jocuri instrumentale
6. Măi bădiţă, bădişor
7. Jiana din fluier
8. Suită de cântece populare din Transilvani (grup de fete)
9. Suită de jocuri ardeleneşti
10. Toată lumea-mi zice mie
11. Moment orchestral bănăţean
12. Doină maramureşană şi Învârtita lui Ghiţă Mureşan
13. Locu-aiesta mi-i drag mie
14. Suită de jocuri populare de pe Valea Someşului
15. Suită din Transilvania – piesă de orchestră

Dirijor: Ovidiu Barteş

Înregistrările au fost efectuate în studioul
„Mega Digital Studio” Cluj-Napoca.
Inginer de sunet: Alexandru Filip
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

LA ANIVERSARE…..

Orchestra Cununa Transilvana a Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj sarbatoreste 50 de ani de activitate neintrerupta. Orchestra Cununa Transilvana sarbatoreste o jumatate de secol de activitate prin editarea unei carti, organizarea unui spectacol eveniment si prin editarea a 6 Cd-uri de muzica populara cu inregistrari realizate la studioul de Radio Cluj in decursul acestor ani.
Rasfoind  aceasta carte scrisa cu mult suflet si profesionalism de catre Petru Poanta si Mircea Cimpeanu, cititorul va descifra istoria zbucuimata, eroica si dramatica a acestei orchestre.
Va cunoaste o multime de personalitati de seama ale muzicii populare din Clujul de altadata, personalitati care au dat stralucire si performanta acestei orchestre in nobilul scop al conservari si promovarii folclorului romanesc.
Personalitati care la rindul lor, au avut posibilitatea sa-si puna in valoare talentul in cadrul acestei orchestre.
In anul 2005 cind, impreuna cu Mircea Cimpeanu, ne-am propus realizarea acestei carti pentru marcarea a cinci decenii de activitate a  orchestrei, nu cunosteam si nici nu banuiam cite personalitati si-au legat destinul sau cariera artistica de aceasta orchestra.
Ca orice institutie, orchestra de muzica populara, a cunoscut perioade de glorie sau de restriste; de urcusuri sau de coborisuri; de entuziasm creator sau de deznadejde.
Meritul tuturor celor ce si-au dedicat o parte din viata acestei institutii este acela ca nu au abandonat si au mers cu cerbicie mai departe, scriind in acest fel pagini de istorie.
Parcurgind istoria celor 50 de ani de activitate neintrerupta ai orchestrei, realizam ca aceasta aniversare incheie perioada eroica a acestui institutii.
Perioada in care s-a luptat cu lipsurile de tot felul. De la lipsa dotarilor necesare (ancii, corzi, instrumente, masini) pentru deplasarea in satele din judet si din tara, pina la salile necorespunzatoare si neincalzite, la lipsa alimentelor (rationalizate) si cintatul la lumina lampilor sau a luminarilor, fara de amplificare. Profesionalismul,dragostea de folclor si “hazul de necaz” (alimentat de talentatul Zeno Turdeanu)  au invins pina la urma toate aceste vicisitudini.
In cei 50 dec ani de activitate , orchestra de muzica populara a filarmonicii clujene a ajuns din regina institutiei, Cenusareasa acesteia. Daca in primele decenii dupa infiintare,  veniturile Filarmonicii erau realizate in mare parte prin spectacolele sustinute de orchestra populara in satele, orasele si santierele de pe tot cuprinsul tarii, in primul deceniu de dupa revolutie, ca urmare si a activitatii tot mai stralucite a orchestrei simfonice, si pe fondul agravarii conditiilor economice din tara, orchestra de muzica populara a ajuns doar o anexa incomoda a filarmonicii.
Prin evacuarea filarmonicii Transilvania din sediul in care si-a desfasurat aproape 5 decenii activitatea, soarta orchestrei populare devenea dramatica. Lupta pentru supravietuire devenea dificila chiar si pentru aceasta prestigioasa institutie.
Asa se face ca decizia Consiliului Judetean Cluj, de trecere a orchestrei de muzica populara din componenta filarmonici clujene in acea a Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, luata la inceputul  anului 2004, a reaprins sperantele colectivului artistic in revigorarea activitatii orchestrei.
Sperante dealtfel confirmate prin asigurarea unui spatiu de repetitii adecvat, dotarea cu echipament de scena, consumabile necesare, achizitionarea unai noi linii de sonorizare, pupitre pentru spectacole si, mai  ales, acordarea unui rol de importanta majora in activitatea institutiei, in scopul conservarii si promovarii folclorului romanesc.

Acum, la ceas aniversar, este cazul sa meditam profund la destinul acestei orchestre impreuna cu edili municipiului si ai judetului.
Este timpul sa rasplatim munca eroica a atitor generatii de muzicanti si interpreti de muzica populara, cu proiectarea si faurirea unui destin luminos pentru aceasta orchestra
Datoram  acest lucru inaintasilor. Datoram acest lucru Clujului si tarii deopotriva.
La Cluj isi desfasoara activitatea un numar recod de ansambluri folclorice. Sunt 20 la numar. Un record pentru intreaga Europa. Intre acestea, ansamblurile studentesti “Martisorul “ “Romanasul” si “Mugurelul”, ansamblurile Somesul-Napoca al Scolii Populare de Arte  si Dor Transilvan al RATUC, alaturi de mai tinerele “Craisorul”, “Traditii”, “Doina”, “Izvorasul”sau “Doina Clujului”, promoveaza cu mult success in Europa si in lume, folclorul romanesc
La Cluj functioneaza o Scoala populara de Arte si Meserii, un Liceu de Muzica, o Scoala de Muzica si un Conservator. La nivelul judetului sunt aproximativ 100 de instrumentisti si cam 30 de interpreti de muzica populara in activitate.
Tot acest potential unic al Clujului trebuie sa se concretizeze in cea mai performanta orchestra de muzica populara din Transilvania sau chiar din tara. Clujul trebuie sa-si defineasca blazoanele si in domeniul culturii populare . Clujul are nevoie de sali de spectacole moderne. De scene in aer liber. De festivaluri internationale de anvergura in care sa-si etaleze acest potential unic din domeniul culturii populare.

Initiativelor mai vechi ale lui Ioan Buciu de infiintare la Baia Mare a ansamblului folcloric national “Transilvania”, sau celei mai recente a lui Gheorghe Zamfir de realizare a “Orchestrei nationale de muzica populara”, trebuie sa le raspundem pe masura ambitiilor Clujului de capitala culturala a Transilvaniei, prin realizarea celei mai performante orchestre de muzica populara din aceasta parte a tarii.
Numai asa vom onora blazonul Clujului de citadela a culturii si vom respecta munca eroica a atitor generatii de artisti de-a lungul celor 50 de ani. Numai asa vom contribui fundamental la conservarea si promovarea identitatii noastre nationale in Europa natiunilor.
Director CJCPCT Cluj

    Tiberiu Groza