Coordonatori proiect: Tiberiu Groza, Maria Dan Golban, Mircea Cîmpeanu
Grafica: Nicolae Nerţan

Cluj-Napoca  2007

Consiliul Judeţean Cluj
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

Înregistrări de arhivă
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ION CRISTOREANU

Ziua de 9 noiembrie a anului 1925 a fost una fericită pentru Maria şi Teodor Cristoreanu din Tritenii de Jos, atunci născându-se fiul lor Ion, cel care, peste ani, avea să ducă faima locului "peste mări şi ţări", devenind unul dintre cei mai apreciaţi interpreţi ai cântecului popular românesc.
Mirajul copilăriei l-a trăit în satul natal, aici învăţând primele slove, apoi continuându-şi studiile liceale laTurda.
Alături de cele cinci surori îşi ajută părinţii la muncile câmpului, sau ducând vitele la păscut, făcând, încă de la acea vreme, să răsune hotarele Triteniului de vibraţiile vocii sale puternice, şi sensibile totodată.
După terminarea studiilor a urmat stagiul militar la Timişoara, unde rămâne, vreme de doi ani, interpret al muzicii clasice în cadrul Operei Romane. 
Pleacă la Bucureşti şi în 15 decembrie 1949 este încadrat în Ministerul de Interne ca solist vocal la Ansamblul "Ciocârlia", cu care participă la foarte multe turnee în ţară şi străinătate. Unul dintre cele mai importante turnee, la care a participat, împreună cu interpreta Angela Moldovan, a fost cel prilejuit de Festivalul Mondial al Tineretului de la Moscova, unde a fost distins cu Medalia de Aur.
În 1957 este premiat cu Ordinul Muncii clasa a Ill-a, iar în 19 decembrie 1967 i se acordă Ordinul Militar clasa a Ill-a.
De-a lungul carierei, interpretează şi înregistrează, la radio, televiziune si Casa de Discuri Electrecord, zeci de doine şi jocuri din Câmpia Transilvaniei, dar şi din Banatul ce i-a fost „gazdă” o vreme.
A colaborat cu orchestre conduse de virtuozi dirijori: Constantin Arvinte, George Vancu, Victor Predescu, Paraschiv Oprea ş.a..
Specialiştii l-au considerat unul dintre cei mai mari doinitori ai ţării, iar pentru colegi a rămas unul dintre cei mai buni parteneri de scenă, sensibil, profund, cu un caracter deosebit.
A fost solicitat sa colaboreze cu foarte multe orchestre din ţară, printre care şi cu Orchestra de Muzică Populară a Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca, avându-i colegi pe Maria Marcu, Dumitru Sopon, Felican Farcaşu, Ilie Muţiu etc.
S-a pensionat la cerere în 16 aprilie 1986, dar n-a contenit să-şi poarte cântecele mai departe spre sufletele celor ce ştiu s-asculte.
A fost căsătorit cu actriţa Valeria Matei Cristoreanu (multă vreme crainică la Radio Bucureşti), împreună cu care au o fiică, Ioana Cristoreanu, profesor de limba engleză.
Într-o zi de iulie a anului 1995, firul vieţii şi carierei i-a fost curmat de o boală cumplită. A lăsat în urmă lacrimi şi durere, iar în lumea cântecului un gol imens, pe care, poate doar glasurile  bărbăteşti, din festivalul ce-i poartă numele, îl mai pot umple.
*
Aşa a fost:...la început i-am preţuit cântecele, apoi m-am gândit la un festival care să-i poarte numele. Însă, cum orice idee are nevoie de susţinere pentru a deveni realitate, nici de această dată n-a fost altfel.
Pentru că în judeţul Cluj nu exista un festival de interpretare a cântecului popular (excepţie făcând Festivalul-concurs al cântecului de cătănie, care are ca specific repertoriul de cătănie), propunerea a fost primită cu interes şi susţinută.
Astfel, cu colaborarea consistentă a Consiliului Judeţean Cluj, Prefecturii Judeţului Cluj, Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Câmpia Turzii, Consiliului Local şi Primăriei Comunei Tritenii de Jos, în septembrie 2003 a debutat prima ediţie, cu ziua de concurs la Tritenii de jos, iar cea de gală la Cluj-Napoca.
Începând cu cea de-a doua ediţie, la propunerea doamnei Marioara Murărescu, prin Festivalul-concurs „Ion Cristoreanu” se promovează doar voci bărbăteşti.
Dacă la început ne-am propus ca acestă manifestare să reprezinte un reper identitar în existenţa cântecului transilvan şi al interpreţilor săi, cu trecerea fiecărei ediţii conştientizăm, că a meritat să ne asumăm o asemenea responsabilitate, acest proiect constituind o piatră la temelia carierei fiecărui tânăr în palmaresul căruia se află un premiu obţinut la acest festival-concurs.
Şi parcă toate-acestea sunt încărcate de mai multă emoţie şi profunzime de când, echipei organizatoare i s-a alăturat şi Ioana Cristoreanu, fiica interpretului. Ioana ne-a mărturisit regretul de a nu se fi născut în satul tatălui ei, dar în acelaşi timp şi bucuria de a renaşte în fiecare toamnă, odată cu „întoarcerea acasă la Triteni”.
Valoarea laureaţilor, a juriului şi, nu în ultimul rând, a publicului, vine să confirme că judeţul Cluj este pregătit să realizeze un eveniment care, prin fiecare ediţie, să dăruiască publicului interpreţi cu voci generoase, ce vor duce mai departe taina cântecelor acestui colţ de plai.
Maria GOLBAN  referent CJCPCT Cluj, iniţiatorul proiectului ”Festivalul-concurs naţional Ion CRISTOREANU”

După ani şi ani de glorie, numele lui Ion Cristoreanu era deja o legendă...şi cum să nu mă bucur că un astfel de interpret îşi dorea să fie invitat în emisiunea „Tezaur folcloric”!
A fost oaspetele nostru şi melodiile pe care le-a facut celebre au fost însoţite de câteva gânduri despre cântec şi despre lumea cântecului. Pentru noi, acum, emisiunile de-atunci sunt materiale document. Pentru un mare artist, reprezintă un zâmbet în amurg...un zâmbet ca o întrebare...
Nu mi-a fost greu să văd atunci că Ion Cristoreanu îşi găsea tot mai greu locul într-o lume a spectacolelor organizate în pripă, în lumea play back-urilor care reuşesc să aducă o poleială de aplauze pentru vedete de o zi... El,  care aflase cu adevărat ce este gloria, se întreba cu tristeţe, dacă în regatul microfoanelor şi staţiilor de amplificare, mai trebuie glas, mai trebuie cântec adevărat, mai trebuie suflet?
După ani şi ani de întrebări, acum vine răspunsul: apar tot mai multe voci tinere, publicul ascultă doinele cu smerenie, iar interpreţii care acum se apropie de folclor ştiu că a fost odată un om cu glas generos şi suflet curat de copil, care, atunci când zicea „Titiană, nume mândru”, sau „Ană dragă, Ană dragă” făcea orice inimă să vibreze.
Bănăţenii îl considerau al lor, ardelenii la fel. Acum, printr-un festival-concurs organizat de oameni de suflet, toţi iubitorii de cântec şi tineri şi vârstnici, vor şti că Ion Cristoreanu venea din Triteni, de lângă Câmpia Turzii.
A slujit cântecul într-un celebru ansamblu bucureştean „Ciocârlia” şi a crezut în puterea cântecului. Poate de aceea oamenii l-au iubit atât de mult.
Marioara MURĂRESCU -  „Tezaur folcloric” TVR 1

 Ion Cristoreanu era unic. După părerea mea, nu a existat un alt cântăreţ care să îmbine în el atâta naturaleţe, atâta tonicitate, atâta optimism şi, în acelaşi timp, atâta talent, atâta voce, atâta cunoaştere profundă a cântecului şi, mai ales, a doinei, atâta dragoste către doina românească, în special doina din Banat (...).
Era atunci epoca Ion Cristoreanu. Extraordinară. În toată ţara. Peste tot pe unde mergea el era primit şi aplaudat şi nu era lăsat să plece cu una cu două de pe scenă. Avea o forţă şi o putere de convingere extraordinare…Această îmbinare, de la năzuinţa unui băiat născut la ţară, care a ajuns pe urmă prin studiu  să aibă o voce  vocea dată de la mama lui, dată de Dumnezeu  pe care să şi-o şlefuiască, să şi-o întreţină atâţia şi atâţia ani, pentru mine acest lucru este aproape unic, dacă nu, eu ştiu, este un caz extraordinar.”
Constantin Arvinte, în emisiunea ,,Tezaur folcloric”, august 1995, în dialog cu doamna Marioara Murărescu

Marele artist Ion Cristoreanu a fost unul dintre pilonii primei generaţii de aur a slujitorilor cântecului românesc. A fost artist liric, dar în acelaşi timp a excelat şi în interpretarea doinei ardelene şi bănăţene, înfiorându-ne şi azi inimile ca şi amintirile de dincolo de neant.
 Pentru noi, cei care doinim şi azi, precum şi pentru generaţiile următoare, Ion a rămas un model, un mentor al acurateţei interpretării, al căldurii faţă de semeni şi faţă de public, al prieteniei. De-a lungul carierei am cântat împreună pe multe din marile scene ale ţării şi chiar ale lumii, prilej cu care mi-a dovedit că nu este doar un bun interpret, ci şi un coleg desăvârşit.
Felicit din toată inima Centrul Creatiei Populare Cluj, îndeosebi pe prietena mea, Maria Dan Golban, pentru iniţiativa de a sărbători personalităţile cântecului transilvan şi iată, pentru ideea minunată de a realiza un festival care să poarte numele marelui Ion Cristoreanu.
Doresc aşadar, ca acest festival-concurs să se transforme într-unul cu îndelungată tradiţie şi în urma câştigării acestuia, grădina cântecului popular să fie din ce în ce mai bogată cu alţi şi alţi interpreţi valoroşi.   
Maria MARCU

,,L-am preţuit, l-am admirat ca interpret, culegător, creator şi păstrător al melosului popular. Cu vocea sa inconfundabilă, cu simţirea sa profundă prin sinceritatea nobilă ce răzbătea din cântecele sale, Ion Cristoreanu  a constituit un etalon pentru multe generaţii de interpreţi ai folclorului românesc.”
,,Cu ce stâng eu dorul tău/ Nană, nană/Că mă arde şi mi-i greu/Da' s-o stânge el odată/ De-o sapă şi de-o lopată...” Cât de tulburător răsună şi astăzi versurile din celebra doină a maestrului, pe care îl regăsim mereu printre noi prin cântecele sale inconfundabile! ”
Gheorghe PALCU