Varga László (Balogh) (primaş);
Varga Marinel (vioară); 
Rostaş Izidor (braci pă tri); 
Rostaş Izidor jr. (gordonă).

Coordonator proiect: Tiberiu Groza
Responsabil proiect: Mircea Cîmpeanu
Grafica: Nicolae Nerţan

Cluj-Napoca  2008

Consiliul Judeţean Cluj
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dimineaţa zilei de 1 aprilie 2008 este ziua în care am programat înregistrările pe acest disc CD editat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, cu dl. Varga László (Balogh), primaşul formaţiei muzicanţilor din satul Sâmboieni, com. Sânmărtin, jud. Cluj:
„- D-le Varga, sunteţi un muzicant foarte experimentat. Aţi cântat în toate locurile posibile, prin toate satele din jurul Gherlei. Unde aţi cântat cel mai mult?
- Am cântat, este adevărat, în mai multe sate dimprejurul Gherlei, dar şi în zona Bistriţa, şi pot să le spun pă nume: Ceaba, Cutca, Sâmboieni, Mahal, Fizeş, Sântioana, Chiochiş, Malnic, Jimbor, Bozieş, Beudiu.
- De cât timp cântaţi?
- Cânt de la 13 ani. Bunînţăles că n-am fost prima dată viorist, că am cântat la contrabas; după aia am fost bracist vreo şeptesprezece ani, şi-asta, vioara, am luat-o în lipsă, că s-o mutat primaşu' meu de-aici din sat şi n-am avut cu cine cânta. Ştiam o ţâră, că am mai cântat la tinereţe, şi cum am luat-o, aşe, m-am obişnuit. Mai trăia şi socru' şi m-o învăţat şi dumnealui şi-am avansat on picuţ. Am cântat şi cu alţii între timp; şi apoi m-am stabilit la o trupă. No acuma, îs cu băieţii, cu amândoi.
- Ştim că în zonă, formula instrumentală de tip „trio transilvan” a fost foarte îndrăgită. Dumneavoastră cum aţi cântat de-a lungul anilor?
- Trei sau patru. Io de când mă ştiu, normal aşe să cântă. Eventual dacă o fost doi primaşi. Adică asta o fost ceva muzică originală.
- De la cine aţi învăţat cele mai multe lucruri despre vioară?
- Păi, să vă spun. Ăsta o fost un unchi de-a meu, Crişto, cu ăsta am cântat vreo treizăci de ani, poate peste. Înţălegeţi? Io de la el am învăţat: şi una, şi alta. Toată familia noastă o fost muzicanţi: adică, bunicu' o fost bracist, tata o fost viorist, fratele lui tata, ăsta de care v-am spus io, o fost primaş, tăte aşe o mărs, de pă unu' pă altu'. Io de fapt, nu atâta am învăţat, cât am furat. Normal aşe-i, că să fură!
- Basist, bracist, şi-n cele din urmă...violonist. De câţi ani cântaţi la vioară?
- Apăi, să tăt fie, vreo treizăci şi ceva de ani de când cânt la vioară, că acuma am 66 de ani.
- Repertoriul muzical pe care-l cântaţi acum, l-aţi preluat de la unchiul dumneavoastră, cel care v-a învăţat?
- De la el, dară, de la unu', de la altu', ştiţi dumneavoastră, un joc să fură, ca să poţi să cânţi şi de-aici, şi de-acolo. Oarecândva, pă la noi, altfel erau jocurile: când începeam, până se adunau fetele şi feciorii, mai cântam câte-un Rar, mai câte-un Bărbunc, şi jucau tânereţii; după ce s-adunau, începeam cu jocuri: cântam Româneşte, joc de-nceput, apoi o Bătută de la noi, Volţer şi Şepte paşi.
- De la cine aţi moştenit instrumentele care acum vă aparţin?
- Păi, pot să zâc aşe: că întotdeauna am avut şi vioară şi braci. Durmeam cu ele în casă. Vioara era a lui untiu-meu. Şi dacă eram băgat cu braciul, luam întâi vioara şi până la locu' unde trăbuia să cântăm, zâceam cu vioara. Am crescut cu ele-n casă, aşe! Şi dacă am auzât on joc la radio sau pă discuri, repetam de mai multe ori. Şi-apoi o luam sângur. Eram foarte uşor la minte şi-aşa reţâneam orice, de numa-numa.
- Care dintre instrumentele la care aţi cântat v-a plăcut cel mai mult?
- Toate mi-o plăcut, da' ca contrabasu', niciunul. Da' cum în viaţă omu' nu face numa' ce vrea el, acuma am ajuns viorist, oarecum fără voia me'. Vioara am luat-o obligatoriu; nu m-am gândit că io o să fiu vreodată primaş. La început m-am dus numa' la clăci, că era mai uşor. După două-tri clăci m-am obişnuit şi m-am dus înainte. Am ajuns acuma că mi-am învăţat şi copiii să cânte şi-i duc cu mine. Până cînd io pot!
- Astăzi vom lucra împreună la un CD. Ce muzică v-aţi gândit să ne prezentaţi?
- De toate. Din zona noastră, mai ales. Şi ca să iasă bine, câte un pic şi de-aici, şi de-acolo, să fie şi una, şi alta. Tot ce-i frumos de pă satele noastre!”

        MIRCEA CÎMPEANU