Dumitru Sopon

   „Născut la 21 martie 1936 în comuna Gilău, jud. Cluj, am urmat clasele primare în această localitate, având de mic activităţi artistice de amator la Căminul Cultural Gilău.
   În anul 1955 cântam deja pe scenă şi la Studioul de radio regional Cluj - fiind cunoscut în zonă. Am urmat apoi armata, unde, la concursurile ostăşeşti am fost de două ori laureat, fiind apoi chemat la Ansamblul „Ciocârlia” din Bucureşti unde l-am avut ca profesor îndrumător de folclor pe marele Constantin Arvinte care m-a sfătuit să îmbrăţişez cariera de interpret profesionist de muzică populară.
   Renunţând la Ansamblul „Ciocârlia”, m-am întors la Cluj în 1959 unde am fost angajat ca solist la Orchestra populară a Filarmonicii de Stat din Cluj având ocazia să cânt cu solişti valoroşi şi cu o orchestră de prestigiu, instruită cu pricepere de Ilie Tetrade.
   În 1963 m-am transferat ca solist la Orchestra populară a Filarmonicii de Stat „Crişana” din Oradea unde mi-am continuat şi finalizat studiile liceale. Şederea la Oradea a durat până în anul 1968, când revin la Cluj din nou, ca solist vocal la Orchestra populară a Filarmonicii de Stat, unde am rămas până la pensionare, în 1990.
   Simţind nevoia să-mi desăvârşesc interpretarea muzicii pe care o reprezint, m-am înscris şi am urmat (din 1960) cursurile „Şcolii populare de Artă”, unde am avut şansa de a studia canto cu profesori de mare valoare, ca: Pop Dorin, d-na Blaga, d-na Lia Pop. Apoi un mare sprijin în desăvârşirea mea ca interpret l-am primit din partea marelui compozitor şi profesor, Tudor Jarda. Aceşti dascăli şi-au pus amprenta de-a lungul întregii mele cariere.
   Repertoriul meu însumează peste 100 de înregistări radio şi Electrecord, CD-uri, casete şi discuri. Am ales de cele mai multe ori doina, ştiind foarte bine că este „piatra de încercare” a fiecărui solist care doreşte să fie cât mai desăvârşit şi de aceea în repertoriul meu s-au adunat cele mai multe doine.
   În urma intensei activităţi pe plan profesional am avut marea satisfacţie ca în urma unei vieţi dedicată în totalitate folclorului românesc să primesc şi cele mai frumoase distincţii ca de exemplu, de trei ori Laureat al locului I în competiţia artiştilor profesionişti „Cântarea României”, laureat al premiului „Etnos” în 1997, apoi titlul de „Excelenţă” dat de Ministerul Culturii şi medalia „Serviciul Creştin” oferită de preşedintele ţării.
   Am fost numit tot în urma activităţii depuse, membru de onoare al fundaţiei „Avram Iancu”. Am fost numit apoi cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca iar ca rezultat al activităţilor mele în turneele din străinătate, stau mărturie articolele nemaipomenite de laudă aduse mie şi odată cu mine ţării mele (pe care de altfel cu mândrie o reprezentam) ca mai apoi să fiu invitat în Senatul American (statul Carolina de Sud) conferindu-mi-se în cadrul Senatului, Diploma de „Persoana de Onoare” a Statului Carolina de Sud, beneficiind totodată şi de o invitaţie permanentă în SUA.
   Am reuşit în anul 2003 o performanţă la care ţineam de mult timp, aceea de a face din folclorul românesc o stea nepieritoare, reuşind să fac un disc de cea mai înaltă ţinută folclorică (după părerea specialiştilor în domeniu) un „unicat în folclorul românesc”, de a interpreta cele mai frumoase cântece vechi şi dragi tuturor românilor, alături de nume de marcă ai Operei - Ioan Pojar, prim-solist al Operei Române şi Theodore Coresi - prim solist al Operei din Viena (Austria) care, cunoscându-mi capacitatea, au acceptat cu plăcere să cânte alături de mine.” 

                          (interviu realizat în anul 2005).


 „Înzestrat de Dumnezeu cu o voce fermecătoare, curată şi puternică, cu un trup frumos amintind de trupurile dacilor sculptate de artiştii antichităţii pentru a împodobi Arcul de triumf al impăratului Constantin de la Roma, Dumitru Sopon a întruchipat idealul de imagine, voce şi repertoriu al unei întregi generaţii de artişti interpreţi de muzică populară.
Repertoriul său, reprezentativ pentru zona Clujului şi a Transilvaniei deopotrivă, conţinea toate genurile de cîntece: de jale, de înstrăinare, de petrecere, de dragoste, cântece patriotice, etc. Dar mai cu seamă, cintece de dragoste. Consider că în repertoriul lui Dumitru Sopon aflăm cele mai frumoase cântece de dragoste pe care le-a dat frumuseţea sufletească a poporului român” (Tiberiu Groza).
        Din nefericire, Dumitru Sopon nu mai este. În anul 2007 a plecat spre ceruri însă Festivalul de interpretare a cântecului popular de la Gilău ce-i poartă numele, duce mai departe faima marelui artist.
     
                   (Colegul de scenă, Mircea Cîmpeanu)


        Discografie:

- 1966 – EPC760 - Disc Electrecord cu Orchestra de muzică populară a  Radioteleviziunii, dirijor George Vancu
- 1966 – EPC 785 - Disc mic  Electrecord, dirijor George Vancu
- 1966 – EPC 96 - Disc mic  Electrecord, dirijor George Vancu
- 1971 – EPC 433 - Disc mic  Electrecord, dirijor Nicolae Băluţă
- 1977 – ST.01370 - Disc L.P. Electrecord „De dor mândră şi de drag”, dirijor George Vancu
- 1984 – ST.03227 - Disc L.P. Electrecord „Mărie, dragă Mărie”, dirijor Alexandru Viman

- CD   – Cântece Transilvane – Colecţie de cântece din înregistrările făcute de-a lungul timpului,
           redactor prof. Gelu Furdui, Radio Cluj
- CD  – Colinde şi pricesne – Înregistrări de muzică religioasă făcute la Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Cluj
- CD  – Vin feciorii-n sat  – cântece româneşti cu Dumitru Sopon - Cluj, Theodor Coresi – Viena şi Ion Pojar – SUA, 2003 (Album editat de  CJCPCT Cluj)
- CD  – „70 de primăveri” Selecţie aniversară realizată la CJCPCT Cluj, 2007