CÎND ARCUŞUL E CA O ARIPĂ PRESCHIMBATĂ-N DOR

Concert folcloric extraordinar cu
SHERBAN LUPU şi Orchestra ''Cununa Transilvană''

Un eveniment artistic special, inedit în multe privinţe, generator de proiecte menite să pună muzica populară românească în adevărata ei lumină, l-a avut ca oaspete pe Maestrul SHERBAN LUPU - unul dintre marii violonişti ai ţării şi ai lumii, pedagog de anvergură internaţională. Ca martori privilegiaţi la startul proiectului, pus în operă de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, prin directorul instituţiei, dl Tiberiu Groza, şi ''turnat'' în forma unui concert folcloric extraordinar (miercuri, 7 iulie 2010, pe scena Casei de Cultură a Studenţilor), putem spune acum că acesta se va amplifica prin editarea unui CD, prin organizarea altor concerte cu participarea lui Sherban Lupu, atît în ţară cît şi peste hotare. Un adevăr de necontestat este acela că prestigiul unei mari orchestre, al unei instituţii, pînă la urmă, creşte şi poate fi menţinut la cotele cele mai înalte de performanţă numai prin colaborări cu personalităţi artistice de calibru – solişti, dirijori, orchestratori. După reuşitele înregistrate, începînd din anul trecut, şi continuate anul acesta, ca urmare a colaborării Orchestrei ''Cununa Transilvană'' cu folcloristul, dirijorul şi compozitorul Constantin Arvinte, invitarea unui artist de talia lui Sherban Lupu nu poate decît să consolideze parcursul ascendent al amintitei orchestre clujene.

''Pretextul'' concertului extraordinar l-a reprezentat reunirea în faţa publicului – nu foarte numeros, dar alcătuit în mare parte din cunoscători - a cîtorva din cele mai frumoase şi cunoscute piese din repertoriul lui ALEXANDRU ŢITRUŞ, figură legendară a arcuşului transilvan. Aranjamentele muzicale poartă semnătura dirijorului Orchestrei ''Cununa Transilvană'', violonistul OVIDIU BARTEŞ, cel care, în ultimii ani, a reuşit să cizeleze şi să ridice calitatea orchestrei la un nivel interpretativ profesionist. S-a putut auzi o muzică ce augmentează legătura dintre cuvînt şi mişcare, ce urcă, asemeni popoarelor din vechime, praguri către magic, cu o forţă indelebilă de a influenţa natura, de a călăuzi viaţa şi faptele omului; o muzică de slăvire a străbunilor, ce însoţeşte muncile cîmpului, momentele cruciale ale vieţii, petrecerile şi rugăciunile, ritualurile şi obiceiurile, dorurile; cîntece transmise prin timp pe cale orală, vădind însă continuitatea esenţei lor spirituale.

În mod simbolic, am putea asocia acestei călătorii temporale datele fundamentale ale unui drum ce pleacă dinspre Orfeu către... Enescu al nostru. Acel Enescu profund, pe care Sherban Lupu l-a promovat cu obstinaţie în ţara sa de adopţie, SUA, în mediile muzicale şi academice cele mai elevate. Un Enescu pe care şi l-a luat drept model, crez şi pasiune de o viaţă. Desigur, un drum care e încă departe de a se fi încheiat, inclusiv în ceea ce priveşte colaborările sale cu Clujul. În concertul de miercuri seara, artistul şi-a completat interpretarea excepţională şi cu un instrument pe măsură – o vioară datată 1756, creaţie a lutierului Nicola Gagliano din Napoli.

Introducerea a aparţinut orchestrei, care a interpretat două bijuterii muzicale aparţinînd folclorului din Banatul Sîrbesc, cu certitudine un repertoriu ce-şi aşteaptă o mai hotărîtă punere în valoare, urmate de o suită din repertoriul lui Alexandru Ţitruş. Soliştii vocali ai serii – Amalia Codorean-Chindriş, Florian Roşan şi Maria Marcu – au adus pe scenă piese din alte zone etnofolclorice, alături de altele mai cunoscute, care i-au consacrat: cîntece de joc sau de cătănie, doine, dar şi amintiri (Maria Marcu), amintiri frumoase despre omul şi violonistul de talent şi doinitorul neegalat care a fost Alexandru Ţitruş.
Invitatul serii, Maestrul Sherban Lupu, şi-a făcut intrarea cu o altă bijuterie, de această dată ''Lăutarul'', pentru vioară solo, de Enescu. A venit apoi rîndul unui moment solistic cu acompaniament în formulă de Trio transilvan, în care Sherban Lupu a interpretat un prim calup de piese din repertoriul lui Alexandru Ţitruş – ''Doina de pe Arieş'', ''Inimă, de ce nu mori'', ''Pădure, dragă pădure'', ''Săracă copilărie'', ''Munte, munte, dragul meu'', ''Plînge-mă, mamă, cu dor'', ''A plecat moţu' prin ţară'', ''Strigă Iancu de la munte'' - , doine, cîntece, învîrtite de o rară frumuseţe, cărora artistul le-a subliniat trilurile, melismele, nuanţele, învăluind sonorităţile cu trăire şi o profundă înţelegere a spiritului acestei muzici. Piese instrumentale din Banatul Sîrbesc, de pe Cîmpie, din Bihor, de o varietate melodică şi ritmică deosebită, interpretate de solişti instrumentişti din orchestră, au pregătit finalul într-un crescendo năvalnic. Iar arcuşul fermecat al lui Sherban Lupu a ''zburdat'' pe strune, ornamentica specială şi coloraturile construind gradat eşafodajul sonor către punctul culminant din ''La noi sînt codri verzi de brad'', din doinele şi haţeganele ''ca la Cîmpia Turzii'', ''ca la Alba Iulia'', ''ca la Turda'', ''ca la Ocna Mureş''...
Mare, superbă muzică. Mare, sublimă artă!

(Michaela BOCU)