|
Despre formaţiile constituite în formula tradiţională a „trio-ului transilvan” s-a scris mult de-a lungul timpului şi constatăm că totuși destul de puţin, având în vedere importanţa şi vechimea acestei grupări instrumentale din Câmpia Transilvaniei. Unele studii relevă timid aspecte referitoare la componenţa formaţiei, instrumentele muzicanţilor sau tehnicile lor de utilizare, altele, ceva mai îndrăzneţe, ne introduc în repertoriul acestor grupări, urmărind fenomenul doar parțial.
În funcție de vârsta interpreților arătăm că avem de-a face cu două categorii de instrumentiști. Iată care sunt acestea:
- categoria instrumentiştilor de vârsta a III-a, oameni care au învăţat meseria muzicii în familie, din tată în fiu, de la bunic la nepot, fără a urma cursuri muzicale sau vreo şcoală de profil; acest tip de muzicanţi sunt adevăraţii conservatori ai folclorului muzical autentic, păstrătorii unor tradiţii şi repertorii vechi. Urmărind o linie presupusă de reprezentare a evoluţiei acestor formaţii şi radiografiind momentul actual al devenirii lor constatăm că instrumentiștii tradiționali dispar cu încetul, odată cu ultimii reprezentanţi ai generaţiei vârstnice, locul lui fiind luat de instrumentiști tineri.
- categoria instrumentiştilor de vârstă medie şi tânără ce au învăţat să cânte la instrumente sub îndrumarea unor profesionişti, profesori şi instructori din cadrul unor şcoli populare de artă, cluburi de copii şi tineret, a căror formare se fundamentează pe cunoştinţe învățate la cursurile diverselor discipline. Aceștia abordează repertorii moderne, pe lângă cele autentice învățate de la predecesori.
Din cea de a doua categorie face parte și primaşul formaţiei înregistrate pe acest disc, violonistul Codruț Balint. Ca discipol al renumitului Alexandru Bob Siminic, interpretul cunoaște foarte bine repertoriul local tradiţional din Gherla pe care l-a învățat pentru a face faţă exigenţelor impuse de evoluţia modernă a obiceiurilor oamenilor. Ca primaș și conducător de formație, responsabilitatea lui este aceea de a se concentra pe linia îndeplinirii tuturor solicitărilor venite din partea celor ce îl angajează să cânte: ele pot fi cereri de solicitare a unor piese anume, de schimbare a jocurilor sau a tempoului acestora, misiuni pe care le execută în paralel cu folosirea atentă a multitudinii de elemente tehnice şi de stil necesare interpretării.
Bracistul Ötvös Leone, cel de-al doilea membru component al grupului de “trio transilvan” este cel care susţine integral, prin mijloace relativ bogate, planul acompaniator al melodiilor interpretate de către violonist. Braciul sau contra, în fapt o violă cu trei coarde şi căluşul drept este un instrument popular utilizat și astăzi în mediul sătesc, solicită un auz armonic puternic dezvoltat. Instrumentul are o sonoritate foarte bogată şi este foarte potrivit acestui tip de formaţie mai mult decât oricare alt instrument de acompaniament. Coardele dispuse în același plan datorită călușului tăiat drept asigură o intonare comodă a acordurilor de trei sunete.
Gordonuşul Covaci Cristian îndeplineşte o dublă funcţie, una ritmică şi una armonică. Dacă marcarea consecventă a timpilor principali ai melodiei nu este foarte dificilă, desenarea unui mers melodic ce va urmări linia ei principală va fi mai greu de realizat, din cauza posibilităţilor tehnice reduse ale acestui instrument. Contrabasul are o contribuţie importantă la definirea întregului “sound” prin construirea unui suport muzical consistent, extrem de necesar păstrării echilibrului armonic şi ritmic al formației.
Acordeonistul Bob Sandu jr. completează și susține cu acordurile sale bogate în armonice, acompaniamentul viorii solistice. Alături de ceilalți instrumentişti armonişti el răspunde cu repeziciune propunerilor de schimbare a melodiilor efectuate de către “primaş” şi în consecinţă, adaptează mereu acordurile sale noilor linii melodice. Adăugarea acordeonului în formația de trio transilvan este o practică recentă adoptată pentru completarea spectrului sonor general al grupului.
Veți asculta pe acest album piese inedite din repertoriul de joc și de ascultare al instrumentistului Duțu Balint, descoperit de către noi în anul 2009 cu ocazia prezentării sale în calitate de concurent la Festivalul-concurs de interpretare instrumentală “Lăutarii transilvani” din Gherla, unde, datorită evoluției sale deosebite a câștigat un binemeritat premiu care i-a deschis calea imprimării acestui compact-disc.
Dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog
|
