Cu ocazia prezentării acestui disc CD, considerăm că am găsit din nou un moment prielnic pentru a ne îndrepta atenția asupra importantului rol pe care formaţiile instrumentale din zona Câmpiei Transilvaniei îl dețin în procesul de conservare a folclorului muzical autentic. După mai multe experiențe avute de-a lungul anilor cu instrumentiștii păstrători ai muzicilor tradiționale din Gherla, îndrăznim să tragem în acest context câteva concluzii cu privire la alcătuirea și importanța acestei vechi formule de asociere a muzicanților denumite generic “trio transilvan”.
Compoziţia formaţiilor, realizată cu scopul producerii actului artistic este, pe cât de simplă, pe atât de elaborată. Mai mult sau mai puţin conştientizat, conceptul de alcătuire a formaţiei este foarte eficient şi are multe rezultate bune în consecinţă.
Astfel, vom aminti că o formaţie de trio transilvan:
- utilizează un număr minim de instrumentişti
- realizează o bună omogenitate timbrală datorată celor trei instrumente din categoria “cu coarde şi arcuş”
- acoperă un spectru acustic foarte larg:
contrabasul – frecvenţele grave
braciul cu trei coarde – frecvenţele medii
vioara – frecvenţele înalte
- elaborează un solid cadru ritmico-armonic necesar susţinerii liniei melodice:
contrabasul - cântă fundamentalele acordurilor şi înfăptuieşte suportul ritmic de bază, pe timpii principali ai piesei
braciul - execută acordurile de trei sunete, pe timpi, pe diviziuni de timpi sau pe contratimpi
vioara - schimbă melodiile din repertoriul formaţiei
- foloseşte diviziuni ritmice normale şi excepţionale în dezvoltarea melodiei solistice
- utilizează cu generozitate ornamente şi elemente de stil zonal
- întrebuinţează inventivitatea, creativitatea şi inovaţia solistului
Toate aceste elemente componente conduc la crearea unui complex sonor comun şi a unei impresii generale asupra execuţiei tehnice, a interpretării, a muzicalităţii de ansamblu a formaţiei, fapte practice care vor duce la atribuirea unor calificative îmbucurătoare pentru întregul grup.
Dublarea unor instrumente (vioară sau braci) în formaţia de trio nu propune schimbări de concept. Aceasta se realizează cu scopul de mărire a potenţialului sonor al grupului; nevoia de înmulțire a instrumentiştilor apare uneori din intenția muzicanţilor de a se face mai bine auziţi, caz în care funcţionalitatea și sonoritatea dorită a formaţiei trebuind să fie asigurată. Adăugarea acordeonului în formație este o practică recentă care vine să ajute completarea spectrului sonor general al formației.
Noua formulă de patru instrumentiști cu coarde (Mociu, Soporu de Câmpie), cinci (Moldovenești) sau chiar șase (Palatca), nu-și propun altceva decât să sublinieze și să întărească convingerea tuturor că denumirea generică de “trio transilvan” este dată de numărul instrumentelor de acelaşi fel pe care formaţia instrumentală le întrebuințează și nicidecum de numărul instrumentiştilor interpreţi.
Prezentul disc CD vă dezvăluie piese instrumentale din repertoriul muzical de joc al violonistului Iosif Marinel Ghemant, fiul renumitului virtuoz profesionist, Iosif Ghemant. Cel care-i calcă pe urme nu este cu nimic mai prejos decât tatăl său, de la care a preluat arta mânuirii tehnice și artistice a viorii. Om intreprinzător și cu multiple valențe, Iosif Marinel nu a lăsat vioara deoparte deși, viața modernă l-a obligat să se ocupe în ultima vreme și de altceva. Talentul și măiestria sa vor ieși la iveală ascultând cu atenție acest compact-disc, deoarece artistul a pregătit pentru dumneavoastră alese piese instrumentale, de o deosebită bogăție melodică, pe care le interpretează cu tehnică și stil, așa cum se cântau ele dintotdeauna în vremuri străvechi, pe valea Someșului Mic.
Dr. Mircea Cîmpeanu
etnomuzicolog
|