În evoluția ei istorică, alături de alte forme de artă populară, muzica a avut un rol foarte important în modelarea caracterului și definirea identității unor comunități și popoare. Cântecul vocal a apărut ca o primă manifestare populară întrucât, dintotdeauna, cel mai vechi instrument cunoscut vreodată a fost și rămâne vocea umană.
     Straturile arhaice ale cântecelor de tip vechi, pe care astăzi le definim ca structuri modale cu substrat tetratonic și pentatonic, au suferit de-a lungul timpului o evoluție neașteptată. Din punct de vedere melodic și armonic, modurile s-au preschimbat în tonalități – implantate în folclor de modernul sistem tonal-funcțional european, iar din perspectiva abordării ritmice, ritmul parlando-rubato al surselor vocale se transformă în giusto, căpătând forme măsurabile. Procesul de transformare al cântecului vocal este astfel evident, prefigurând cristalizarea unui strat contemporan modern, asemănător melodiilor instrumentale de joc.
     Evoluția cântecului popular atrage după sine și apariția primilor interpreți recunoscuți. Printre aceștia se află și protagonistul acestui disc, interpretul Nicolae Bondoi, considerat ca fiind unul dintre cei mai buni interpreți de muzică populară din prima generație de cântăreți ai Clujului secolului XX.
În prezent, cântecele lui Nicolae Bondoi întregesc arhivele studiourilor muzicale importante din România, precum Radio Cluj, Târgu-Mureș, Iași, Timișoara și București și reprezintă mărturii înregistrate cu voce de aur, ce ne încântă auzul și ne stimulează imaginația, închipuindu-ne cât de frumoase sunt locurile de la poalele sudice ale Feleacului, pe care interpretul le cântă cu atâta dor și drag.
     Nicolae Bondoi a cântat și cântă în continuare multe cântece și melodii din repertoriul muzicantului satului, Kallo Ioan (Iuănu lui Marci), cel care l-a inspirat atât de profund, convingându-l să preia pentru viitor o nobilă misiune, aceea de a păstra și duce mai departe, cu sfințenie, folclorul locului. Ceea ce Nicolae Bondoi a făcut cu multă plăcere și chiar pasiune, purtând cântecele Aitonului pe importantele scene românești din Cluj, Arad, Iași și București, desfășurând de-a lungul timpului o activitate artistică deosebită în cadrul Ansamblurilor folclorice “Someșana” și “Transilvania”, Palatul Culturii Cluj, Orchestra de muzică populară a Filarmonicilor Cluj, Arad și Ansamblul “Rapsodia Română” din București.
     Apreciem cu laude eforturile făcute la realizarea acestui album de interpretul și colegul nostru, Nicolae Bondoi, începând de la îngrijirea vocii și terminând cu atenta selecție a repertoriului. Am fost împreună, de la concepție până la lansarea acestui compact-disc, trecând împreună prin toate etapele, consultându-ne și luând hotărâri comune cu privire la pașii de urmat în vederea realizării lui. Ceea ce a rezultat egalează și chiar surclasează munca profundă depusă de Nicolae Bondoi vreme de aproape un an de zile, înscriindu-l cu autoritate și prestigiu în marea familie a artiștilor clujeni, de la începutul mileniului III.

Dr. Mircea Cîmpeanu

     În urmă cu 20 ani, în 1992, l-am avut invitat în emisiunea „ Portrete Folclorice” pe care o realizam la Radio Cluj, pe interpretul şi prietenul meu Nicolae Bondoi, pentru că împlinea 20 ani de la debut (1972). Printre altele l-am întrebat dacă dupa 20 de ani de la debut s-a gândit câte concerte a dat în aceşti ani, câte cântece s-au adunat în repertoriul său cu care s-a prezentat în faţa publicului. Nicolae mi-a răspuns că nu s-a gândit la asta până acum, dar că are adunate multe cântece frumoase şi inedite pe care ar vrea să le imprime odată, şi să scoată un album. De la discuţia noastră de atunci au mai trecut 20 de ani şi în sfârşit, momentul imprimării şi al scoaterii unui compact disc a venit.
     Compact discul acesta conține 16 cântece: 3 cântece doinite între care şi cântecul cu care  întotdeauna a avut succes, „Horea cătanelor”, apoi o purtată, învârtite şi haţegane, toate culese din satul lui, Aiton şi din satele învecinate. Despre satul lui, Nicolae spune: „Aitonul este satul naşterii şi copilăriei mele. Acolo am învăţat primele cântece, acolo am admirat frumuseţea jocurilor tradiţionale şi am ascultat primii rapsozi. Este o localitate frumoasă aşezată la jumătatea drumului roman  ce lega Napoca de Potaissa.”
     În 1956 vine la Cluj să-şi facă şcoala şi aici a rămas. În 1968 se înscrie la Şcoala Populară de Artă pe care o termină în 1970. Cântă o vreme în corul „Viva la musica ” al Casei Municipale de Cultură condus atunci de prof. Gabriela Creţu (n.n.: am dirijat şi eu acest cor timp de 6 ani). În acei ani începe să cocheteze cu muzica populară. Colaborează de-a lungul anilor cu multe orchestre, cum ar fi: „Rapsodia Someşană” (fostă Someşana) a RATUC, apoi cu „Doina Clujului” a Palatului Culturii Cluj, „Fluieraşul” a Fabricii Clujana, cu orchestra „Transilvania” a RATUC şi “16 Februarie” şi mai apoi cu Orchestrele populare ale Filarmonicilor de stat din Cluj şi Arad.
     A debutat în 1972. A scos un disc colectiv împreună cu alti trei interpreţi. Aici are 4 cântece. A făcut multe turnee în ţară şi străinătate. Nicolae Bondoi s-a impus în faţa publicului cu un repertoriu frumos şi curat  folcloric, cules de la sursă, adică de la femeile bătrâne din Aiton, ce mai ştiau cântece vechi, dar mai ales de la mama sa care avea şi voce frumoasă, pe care a moştenit-o şi Nicolae.
     Acompaniamentul cântecelor de pe acest compact disc a fost asigurat de către Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj dirijată de nu mai puţin cunoscutul şi talentatul violonist prof. Ovidiu Barteş. Imprimarea cântecelor s-a făcut la studioul „Săndel Filip” din Cluj-Napoca.
Te felicit Nicolae pentru realizarea acestui material dar şi pentru curajul de a te angaja la o asemenea „zdroabă” cum spune ţăranul. Tot o vorbă din bătrâni spune: „totul e bine când se sfârşeşte cu bine”. În cazul tău s-a sfârşit cu bine. Încă odată, felicitări!

Gelu Furdui, etnomuzicolog