Coordonator proiect: Tiberiu Groza
Grafica: Nicolae Nerţan
Procesare tehnică: Mircea Cîmpeanu
Redactor: Gelu Furdui

Cluj-Napoca 2008

Consiliul Judeţean Cluj
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Coriştii Bisericii Ortodoxe Frata, mari şi mici, vin să vă aducă bucurie în suflete dăruindu-vă aceste colinde din moşi-strămoşi, păstrate prin viu grai. Ele aparţin locului şi au fost învăţate de cei ce azi au tâmplele ninse, pe vremea când erau copii. Le-au cântat cu sfinţenie toată viaţa şi acum le împărtăşesc generaţiei tinere, iubitoare de sacru şi frumos.
Putem spune că generaţiile şi-au dat mâna, prin grija celor două instituţii fundamentale ale neamului, Biserica şi Şcoala, sub patronajul Centrului Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, iar urmarea este că moştenirea sfântă nu s-a pierdut ci, în felul acesta este păstrată vie şi, mai mult decât atât, ea este transmisă generaţiilor următoare.
Colindele şi cântecele de sărbători ce vă sunt oferite cu dragoste aici aduc în suflete bucurie şi speranţă, sentimente izvorâte din Sărbătoarea Naşterii Pruncului Sfânt, Iisus. E sărbătoarea pe care o vestesc şi în acelaşi timp o înveşmântează în haine luminoase. Iar pentru ca bucuria să fie a tuturor  şi a celor ce colindă  şi a celor ce ascultă  vă invităm nu numai să ascultaţi ci şi să cântaţi împreună cu noi aceste vechi nestemate ale genului. Veţi simţi cu siguranţă pacea şi lumina pe care ele o aduc.

  Preot DORU MOLDOVAN

Repertoriul folcloric legat de obiceiurile iernii ocupă un loc important în tradiţia populară românească. Considerat ca unul din cele mai vechi obiceiuri de pe teritoriul românesc, colindatul este obiceiul cel mai bogat în producţii artistice din ciclul de iarnă şi  este reluat anual cu multă dragoste de către locuitorii întregului ţinut la tradiţionala sărbătoare a Crăciunului.
Trăsăturile muzicale ale colindelor păstrează foarte multe elemente arhaice şi  situează astfel muzica acestui gen în straturile cele mai vechi ale folclorului muzical. În ce privesc textele, în repertoriu avem atât teme religioase ce folosesc în redarea conţinutului imagini poetice, colinde populare pe care literatura de specialitate le numeşte cântece de stea cât şi teme ce caracterizează colindele autentice foarte vechi, pe numele lor, colinde laice. Colinde sunt reprezentate de un număr considerabil de tipuri: pe baza tematicii literare şi a trăsăturilor muzicale, repertoriul lor este compus din câteva specii distincte denumite: colindele copiilor, colinde laice şi cântece de stea.
În cadrul obiceiului, la colindat participă întreaga obşte sătească. Se deosebeşte prin mici diferenţieri zonale doar felul în care obiceiul se desfăşoară, fiecare comunitate având un mod propriu de exprimare. În linii generale, obiceiul de colindat se desfăşoară în felul următor:
În Ajunul de Crăciun, colindatul începe cu colindele specifice copiilor spre satisfacţia maturilor care-i aşteaptă şi îi răsplătesc cu mere, nuci şi covrigi. Copiii vor fi cei care vor colinda pentru o perioadă mai lungă de timp cuprinsă între Crăciun şi Bobotează însoţiţi de o stea confecţionată din lemn şi carton, cântece de stea, vestind naşterea Domnului Isus Cristos. După copiii care se retrag relativ repede, vor continua să colinde flăcăii satului, bărbaţii sau familiştii constituiţi dinainte în grupuri, ce vor cânta colindele strămoşeşti moştenite, sub fereastră şi apoi în casă, însoţiţi uneori chiar de muzicanţi cu instrumente.

De când Domnul s-a născutu   
Şi pământ' l-o făcutu    
Şi Cerul l-a ridicat    
'n-patru stâlpi l-a răzimat.    

Vine-un stol de porumbei
Cu glasuri de feciorei
Şi-mi cântară, colindară,
Pe 'cest om bun mi-l sculară.

În patru stâlpi de argintu  
Şi frumos l-o-npodobitu 
Tot cu stele mărunţele    
Cu luceferi printre ele.    

 - Scoală, om bun de vezi tu,
Pruncul bun cum se născu
Că s-o născut Domn frumos
Numele lui e Hristos.

Colindătorii mai mari sunt răsplătiţi de către gazde cu colaci, băutură şi mâncare şi uneori chiar cu bani. Pentru toate bunătăţile primite, aceştia vor mulţumi prin oraţii versificate, vor juca fetele din casă după care vor porni mai departe pentru a colinda tot satul.
Se colindă de obicei în seara şi în ziua de Crăciun, dar în unele locuri şi în Ajunul şi ziua de Anul Nou. În acest context, colinda tradiţională se va intersecta cu urările pentru un an mai bun, mai plin de belşug, urări făcute de tinerii harnici ce vor scoate "pluguşorul" împodobit sărbătoreşte pentru a trage prima brazdă din hotar, cu jocurile mascate şi toate celelalte obiceiuri populare legate de sosirea Noului An.

Pe acest suport CD, vom găsi toate genurile reprezentative ale colindelor tradiţionale pe care "frătenii" de pe Câmpie le au în repertoriul satului; acesta este minunatul fond folcloric local de Crăciun, redescoperit şi redat dumneavoastră, ascultătorilor, prin grija inimosului preot paroh al comunei Frata, judeţul Cluj, d-l. Doru Moldovan, căruia i se cuvin cuvinte de laudă pentru munca domniei sale.

Audiţie plăcută şi SĂRBĂTORI FERICITE!                          
Referent Prof. Cîmpeanu Mircea