(Volumul III)

Acompaniază:
1:  La pian – Urszui Kalman
2 – 9:  Orchestra Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca, dirijor Ilie Tetrade

Puţină lume iubitoare de muzică populară ştie că Maria Peter a fost una dintre marile noastre interprete de romanţe. O voce caldă şi curată muzical, cu un ambitus vocal mare, parcă anume creată pentru interpretarea cu strălucire a acestui gen de muzică.
O să ascultaţi, sper cu multă plăcere, în interpretarea admirabilă a Mariei Peter, romanţe cunoscute şi îndrăgite, cum ar fi: Cât de dragă-mi eşti tu mie; Crizanteme; În fânul de curând cosit;  Și câte stele-au răsărit, precum şi cunoscutul cântec Ciobănaş cu trei sute oi, interpretat împreună cu colega ei de scenă Maria Marcu, dar şi romanţe compuse anume pentru ea: De dorul tău, compoziţia acordeonistului Dorel Merticaru, pe versurile poetei Veronica Micle; Şi dacă – compoziţia folcloristului, profesor universitar Ioan R. Nicola, pe versurile poetului Mihai Eminescu.
Înainte cu câteva luni de a se stinge din viaţă, am imprimat cu Maria la studioul “Săndel Filip” din Cluj-Napoca, piesa „Romanţa Clujului” - compoziţia aparţinând interpetei, iar acompaniamentul la pian, lui Kalman Urszui. Din păcate, ea nu a mai apucat să o asculte, dumneavoastră, ascultând-o în primă audiţie absolută.
În afară de această ultimă romanţă, celelalte au fost imprimate în perioada 1963-1965, cu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj, dirijată de Ilie Tetrade. Ce păcat că n-a imprimat mai multe romanţe. Ne-ar fi prins bine, mai ales acum când la început de secol XXI, din păcate se conturează un adevăr trist: romanţa a căzut în desuetudine şi este aproape sigur că readucerea la vechea glorie nu va mai fi posibilă niciodată. Păcat!
Tot de pe acest CD veţi asculta un grupaj de colinde tradiţionale româneşti, interpretate tot de Maria Peter, care din păcate se cântă din ce în ce mai rar şi mai denaturat, la sărbătorile Crăciunului.
Oare ce ne mai rezervă viitorul folclorului românesc şi tradiţiei noastre populare? Cine ştie!

Gelu Furdui
Etnomuzicolog

Maria Peter este o emblemă a cântecului popular năsăudean. A fost prima interpretă profesionistă din ţinutul năsăudean, care a înregistrat cântece din această parte de ţară. A cântat mulţi ani la Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj alături de mari nume ale folclorului românesc. Repertoriul Mariei Peter cuprinde sute de cântece atât din zona năsăudeană cât şi din alte părţi ale Ardealului. A fost distinsă cu numeroase premii şi distincţii de mai mulţi preşedinţi ai României pentru meritele deosebite avute în promovarea folclorului românesc. A scris două cărţi deosebite despre viaţa sa, una intitulată „RĂDĂCINI”, apărută la Casa de Editură a Cleopatrei Lorinţiu în 1995 şi în care povesteşte cu un farmec aparte copilăria sa, şi una intitulată „MARIA PETER ...DE VORBĂ CU AMINTIRILE”, apărută cu puţin timp înainte de a ne părăsi pentru totdeauna la Editura “Vremi” a lui Vasile Tomoioagă. S-a retras din activitate la timpul potrivit ocupându-şi timpul liber cu pictura icoanelor pe sticlă, preocupere ce i-a adus multe satisfacţii. În luna iunie a anului 2005 Maria Peter a plecat pe drumul veşniciei la 80 de ani, lăsându-ne o bogăţie deosebită de cântece populare, dar şi de romanţe. Maria Peter a fost şi va rămâne un reper în lumea intrepreţilor ce au abordat romanţa şi cântecul popular românesc. A fost un artist deosebit şi un suflet de o nobleţe cu totul aparte. Cine a cunoscut OMUL şi ARTISTUL  deosebit ce era Maria Peter, nu a putut să nu rămână marcat de felul minunat de a fi, de a purta un dialog, de a primi oaspeţi, de a da un sfat bun, de a sări în ajutorul celui ce avea nevoie, de a te face să te simţi important pentru ea. Avea simţul măsurii şi ştia bine măsura lucrurilor. Întâlnirea cu Maria Peter pentru mine era de fiecare dată o sărbătoare. Este foarte greu să vorbeşti în câteva rânduri despre o personalitete atât de complexă. Apariţia acestor CD-uri cu Maria Peter va da viaţă lungă cântecelor sale deosebite, romanţelor şi colindelor inregistrate de-a lungul anilor, şi vor şterge vălul uitării de pe numele celei ce a fost deschizător de drum în lumea cântecului popular năsăudean, şi pe care o vom purta mereu în suflet preţuind-o pentru tot ce a făcut pentru spiritualitatea neamului nostru românesc.

Alexandru Pugna